Complexul tematic UE: Cursul 4

Uniunea Europeană

Cursul 4: Instituţiile sistemului cu multiple nivele al UE

	Subiectul şi obiectivele Cursului 4
	De ce sunt vizate şi statele membre şi sistemele lor sub-naţionale?
	Structura Cursului 4

Retrospectiva cursurilor precedente

În cursurile precedente ne-am ocupat cu analiza dezvoltării procesului de integrare. Am încercat astfel să vă mijlocim informaţiile necesare, acest lucru nereprezentând însă scopul primordial al îndeletnicirii noastre, el fiind mai curând un instrument pentru identificarea problemelor fundamentale care apar în contextul UE, încercând totodată să ne facem şi o imagine asupra posibililor factori determinanţi şi a modelelor de dezvoltare din cadrul procesului de integrare. În cele ce urmează vom încerca să sistematizăm rezultatele cele mai importante pe care le-am obţinut. Care au fost problemele principale, elementele deosebite care caracterizează UE? Am putut constata,

Particularităţile UE

	că CECO, CEE, CE şi UE sunt forme noi şi unice de cooperare;
	că există o formă specială de coexistenţă a elementelor supranaţionale şi interguvernamentale;
	că s-a înregistrat o dezvoltare notabilă a cooperării, de la cea limitată la anumite sectoare, la una atotcuprinzătoare şi de la o cooperare interstatală, la una supranaţională;
	că multe măsuri nu au putut fi implementate decât cu o întârziere de decenii întregi;
	că cercul statelor membre s-a extins enorm.

Subiectul Cursului 4

În acest curs vom analiza în amănunt sistemul instituţional al UE, concentrându-ne aşadar pe primele două constatări, şi vom încerca să vedem mai clar care sunt elementele noi din acest sistem şi unde putem identifica tendinţe supranaţionale ori interstatale. Astfel, avem trei obiective clare pentru cursul 4

Obiectivele Cursului 4

	în primul rând trebuie să dobândim o imagine de perspectivă asupra trăsăturilor cele mai importante ale structurii UE, şi mai ales asupra acelor caracteristici care au condus la clasificarea acesteia ca organizaţie supranaţională, a unei organizaţii, diferită de relaţiile pur interstatale sau de clasicele organizaţii internaţionale.
	în al doilea rând, trebuie să luăm în calcul şi contextul general, precum şi enorma complexitate a acestei structuri. Acest lucru înseamnă că nu ne putem opri la nivelul supranaţional, trebuind să includem în analiza noastră şi statele membre, şi, în fine,
	în al treilea rând, trebuie să supunem analizei noastre şi toţi cei trei piloni, adică nu doar CE, ci şi Politica Externã si de Securitate Comunã (PESC), precum şi cooperarea din domeniul Justiţiei şi al Afacerilor Interne, întrucât atât structura instituţională cât şi "regulile de joc" sunt cu totul altele, în fiecare dintre aceste trei domenii.

[începutul paginii]

De ce sunt implicate toate domeniile?

Dar de ce trebuie să luăm în considerare toţi aceşti factori şi toate aceste nivele - în fond, nivelul supranaţional este suficient de complicat? Să ne uităm mai îndeaproape la schema de mai jos:

Schema ne arată că, pe de o parte, la nivelul UE, sunt reprezentaţi şi participă la luarea deciziilor actori de la nivel naţional şi sub-naţional - vezi guvernele naţionale, în Consiliul UE şi în Consiliul European, adică în structuri centrale; guvernele sub-naţionale, în Comitetul Regiuniloe; asociaţiile, în Comitetul Economic şi Social. În plus, cetăţenii statelor membre aleg deputaţii din Parlamentul European.

Pe de o altă parte, putem observa faptul că deciziile UE, "legile" acesteia, funcţionează în mod direct, având caracter obligatoriu - la fel ca legile naţionale -, în statele membre, iar acest lucru, într-o măsură din ce în ce mai mare. Să ne gândim doar la faptul că în ţările din zona Euro, însăşi guvernele statelor membre au renunţat la competenţele deţinute în ceea ce privea domeniul deosebit de important al politicii monetare!

Cu alte cuvinte: Cele trei nivele sunt atât de strâns angrenate, încât trebuie analizate împreună. Din acest motiv, în sferele ştiinţifice se vorbeşte despre "sistemul UE" sau despre "sistemul cu multiple nivele al UE".

[începutul paginii]

Luând în considerare toate aceste fapte, am structurat cursul 4 după cum urmează:

Structura UE 1:

Vom supune atenţiei noastre nivelul supranaţional, concentrându-ne asupra instituţiilor, a persoanelor ce lucrează în ele, asupra sarcinilor ce revin acestora, precum şi asupra colaborării lor cu alte instituţii. Primele instituţii vizate aici vor fi cele care formează triunghiul instituţional Comisie – Consiliu – Parlamen.

Structura UE 2:

Prin prezentarea Curţii Europene de Justiţie şi a Consiliului Europei vom completa imaginea nivelului supranaţional.

Structura UE 3:

În continuare vom vorbi despre premisele structurale esenţiale şi despre alţi factori determinanţi importanţi din cadrul politicii comunitare a statelor membre, adică despre nivelul naţional.

Structura UE 4:

În încheiere, ne vom dedica analizei celui de-al doilea şi al treilea pilon, adică a Politicii Externe şi de Securitate Comună, precum şi a cooperării în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne. Care sunt organele centrale, cum conlucrează acestea, cum sunt distribuite sarcinile între Uniune şi statele membre şi cum sunt luate deciziile comparativ cu CE — acestea sunt problemele centrale în acest capitol.

Vom încerca, în fine, să sistematizăm elementele cele mai importante rezultate din analiza structurii UE.

[Autor: Prof. Dr. Wolfgang Schumann]

... spre Structura UE 1: Instituţiile de la nivel supranaţional (I) ...

[începutul paginii]

Teme: Drepturile omului  I  Personalităţi I  Democraţie I Partide I Europa I Globalizare I Naţiunile Unite I Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de a gora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.