|




| |
Scurtă prezentare a cursurilor

Cursul 1:
Introducere în temă
|
De ce UE? |
În acest prim
curs aparţinând complexului tematic "Uniunea Europeană (UE)" ne vom
concentra în primul rând asupra unor aspecte fundamentale ce privesc
sistemul politic al UE. Dar de ce această preocupare sporită cu UE, care
sunt aspectele care fac această preocupare atât de interesantă şi de
însemnată? Care sunt premisele pentru cercetarea acestui sistem atât de
deosebit, care nu-şi găseşte locul nici în cercetarea comparativă a
sistemelor politice şi nici în cea a relaţiilor internaţionale, purtând
în sine atât trăsăturile unui sistem politic naţional cât şi, în aceeaşi
măsură, cele ale politicii internaţionale.
|
|
Importanţă practică extraordinară |
Prima trăsătură,
care face UE să fie atât de interesantă, este importanţa practică a
acesteia; faptul că ea îşi pune amprenta nu doar asupra unor domenii
precum politica şi economia, ci şi asupra cotidianului, cel puţin în
ceea ce priveşte viaţa de zi cu zi din statele membre, din ce în
ce mai mult şi din ce în ce mai multe domenii. Exemplară în acest sens
este introducerea monedei Euro ca sistem de plată începând cu 1.1.2002!
S-a ajuns deja atât de departe încât nu mai putem înţelege sistemul
politic individual din cadrul unui stat membru fără să cunoaştem şi
elementele care alcătuiesc structura UE. Iar deciziile importante nu se
mai iau la nivelul capitalelor ţărilor membre, ci la Bruxelles. |
|
Un actor internaţional important |
UE este un
actant important în cadrul politicii internaţionale, de exemplu în ceea
ce priveşte negocierile din cadrul
WTO (World Trade Organisation,
www.wto.org).
|
|
Exemplu pentru o reglementare de succes a conflictelor |
În al treilea
rând, UE reprezintă un experiment reuşit în ceea ce priveşte rezolvarea
paşnică a conflictelor, un aspect, pe care mai tânăra generaţie pare să-l
fi pierdut din vedere. De aceea, trebuie amintit faptul că statele care
la această oră se află într-o intensivă relaţie de cooperare, înfiinţând
instituţii comune şi aflându-se în posesia unei monede comune, erau cu
doar 60 de ani mai înainte duşmani înverşunaţi şi inamici de război!
Acest lucru mai înseamnă şi că preocupările noastre cu acest proces de
surmontare a stării de război şi de accelerare a cooperării ne pot
furniza indicii valoroase pentru estimarea condiţiilor ce stau la baza
unei colaborări paşnice.
|
|
Un obiect cu totul nou |
Demn de
menţionat este însă şi faptul că UE reprezintă pentru ştiinţele politice
un domeniu de cercetare extrem de interesant, care nu încetează să ofere
surprize celor ce o studiază. UE se află la limita dintre cercetarea
sistemului şi politica internaţională, demonstrând astfel faptul că
graniţa dintre aceste două discipline începe să se dizolve.
Schimbările rapide la nivelul cadrului constituţional, precum şi
modificarea numărului statelor membre au condus la apariţia unei serii
de întrebări deosebit de interesante, de natură mai degrabă teoretică,
ca de exemplu: Care sunt forţele motorii care au dus la aceste
modificări?; în ce direcţie se îndreaptă aceste modificări?; cum pot fi
cuprinse din punct de vedere analitic şi conceptual aceste procese? [începutul
paginii] |
|
Probleme şi elemente necesare pentru o analiză a UE
|
|
UE ca instituţie inovatoare |
Urmând aceste
exemple, se impun următoarele întrebări: care sunt elementele absolut
necesare unei analize a UE? Care sunt problemele care vin să îngreuneze
această analiză? În următoarele trei scheme vă vom atrage atenţia asupra
unora din cele mai importante aspecte.

În primul rând ne confruntăm - aşa cum rezultă din prima schemă - cu
unele instituţii complet noi, care nu au nimic de a face nici cu
instituţii din cadrul statelor naţionale şi nici cu cele cunoscute de
noi din politica internaţională. Felul în care aceste instituţii
cooperează este, de asemenea, unul fără precedent, ele fiind supuse
permanent schimbărilor. Încercarea de a afla o imagine de perspectivă -
chiar şi numai pentru acest aspect - este o sarcină extrem de dificilă.
|
|
UE ca sistem cu nivele multiple |
Lucrurile nu se
opresc însă aici. Următoarea schemă lasă să se întrevadă faptul că UE nu
este o simplă înşiruire de instituţii noi şi necunoscute, ci mai ales un
sistem cu nivele multiple, mai exact, cu trei nivele:

 | Nivelul supranaţional cu
nou-createle organisme; |
 | Nivelul statelor membre, care nu
este reprezentat doar de guvernele statelor membre, ci şi de alţi
actanţi precum parlamente, asociaţii, partide şi, în fine
|
 | Nivelul regiunilor. |
Aceste trei
nivele formează împreună UE, ele stabilesc politica acesteia, precum şi
decursul dezvoltării sale. Să ne gândim doar la discuţiile parlamentare
cu privire la politica europeană, care joacă un rol central în ţări
precum Marea Britanie sau Danemarca. Sau la politica regională şi agrară,
imposibil de realizat fără o cooperare a organelor regionale. [începutul
paginii]
|
|
Cei trei piloni ai UE |
Şi aceasta nu
este totul, după cum o arată următoarea schemă. Acest sistem complex cu
nivele multiple, despre care tocmai v-am vorbit, se desfăşoară la
nivelul a trei piloni.

|
|
Primul pilon: CE |
Cel mai
important şi mai solid pilon rămâne în continuare Comunitatea Europeană,
ale cărei puteri au fost extinse considerabil prin tratatele de la
Maastricht, Amsterdam şi de la Nisa. O evoluţie interesantă, despre care
vom discuta mai târziu mai pe larg.
|
|
Al doilea pilon: PESC |
Cel de-al doilea
pilon, Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) conferă un
fundament contractual colaborării interstatale în domeniul politicii
externe practicate de la începutul anilor şaptezeci în afara CE — un
fundament solid, eminamente interguvernamental, din afara tratatului CE.
|
|
Al treilea pilon: JAI |
În fine, cel
de-al treilea pilon este constituit din cooperarea, de asemenea
stabilită în afara tratatului CE, a statelor membre ale UE în domeniul
justiţiei şi cel al politicii interne. Prin intermediul unor instituţii
comune (Consiliu, Comisie, Parlament European, Curtea de Justiţie
Europeană), precum şi al unui catalog extensiv de obiective, aceste
părţi distincte ale Uniunii sunt angrenate cel puţin parţial. În tot
cazul, felul în care sunt luate deciziile, modul în care decurge luarea
acestora, precum şi importanţa fiecăreia dintre instituţiile şi actorii
implicaţi diferă în mod evident de la un caz la altul.
[începutul paginii] |
|
Despre rezultatele preocupării cu UE
|
|
Înţelegerea politicii la începutul
secolului XXI |
După această
prezentare scurtă, care sperăm să nu vă fi intimidat, a cerinţelor
speciale pe care le presupune o preocupare cu UE, se impune fireşte cu
atât mai mult întrebarea, care sunt avantajele de a accepta această
provocare intelectuală considerabilă, şi ce se poate câştiga de pe urma
acesteia. În primul rând, veţi cunoaşte mai îndeaproape o organizaţie
care vă influenţează în mod cert viaţa cotidiană - dacă nu aţi încerca
să vă familiarizaţi mai bine cu toate aspectele sale, nu aţi mai reuşi
să înţelegeţi nici politica din statul dvs. naţional. |
|
Cum funcţionează
guvernele dincolo de statul naţional |
Un aspect
important este faptul că vă veţi întâlni cu politica în dimensiunea sa
instituţională, procedurală şi de conţinut, aşa cum este ea prezentată
astăzi din ce în ce mai mult, şi anume fără o delimitare clară între
politica "internă" şi cea "externă", caracterizată printr-o împletire
strânsă a diferitelor niveluri şi printr-o pronunţată complexitate. Vă
veţi întâlni cu noul fenomen al "guvernării dincolo de statul naţional",
fenomen disputat încă de ştiinţele politice. Disputat, pentru că prin
acesta, graniţele tradiţionale dintre disciplinele care se ocupă cu
cercetarea comparată a sistemelor, pe de o parte, şi relaţiile
internaţionale, pe de cealaltă, sunt puse sub semnul întrebării.
Bineînţeles că în acest caz nu este vorba de
un fenomen care se limitează doar la UE. Şi în alte domenii funcţionale
sau regionale se poate constata o tendinţă sporită de normare a
politicii internaţionale, iar cercetarea comparată a sistemelor se vede
confruntată cu faptul că statul naţional pare a-şi pierde statutul de
centru al procesului de decizie politică şi cel de spaţiu de alocare al
valorilor autoritative. Iar acest lucru înseamnă că atunci când supunem
Uniunea Europeană analizei noastre vom răzbate dincolo de limitele
acesteia, atingând o problematică actuală cu care se confruntă politica
(ştiinţele politice) şi un univers care se află într-o perpetuă
schimbare. |
[Autor: Prof. Dr. Wolfgang Schumann]
[începutul
paginii]
|