Curs 1
sus Curs 1 site map Conţinut Linkuri

 

Curs 2
Curs 3
Curs 4
Curs 5

 


 

Uniunea Europeană

Scurtă prezentare a cursurilor

Cursul 1: Introducere în temă
Cursul 2: Analiza procesului de integrare (I): De la CECO la Tratatul de la Maastricht
Cursul 3: Analiza procesului de integrare (II): De la Tratatul de la Amsterdam la referendurile din Franţa şi Olanda
Cursul 4: Instituţiile sistemului cu multiple nivele al UE
Cursul5: Extinderea UE


Cursul 1:
Introducere în temă

De ce UE?

În acest prim curs aparţinând complexului tematic "Uniunea Europeană (UE)" ne vom concentra în primul rând asupra unor aspecte fundamentale ce privesc sistemul politic al UE. Dar de ce această preocupare sporită cu UE, care sunt aspectele care fac această preocupare atât de interesantă şi de însemnată? Care sunt premisele pentru cercetarea acestui sistem atât de deosebit, care nu-şi găseşte locul nici în cercetarea comparativă a sistemelor politice şi nici în cea a relaţiilor internaţionale, purtând în sine atât trăsăturile unui sistem politic naţional cât şi, în aceeaşi măsură, cele ale politicii internaţionale.
 

Importanţă practică extraordinară

Prima trăsătură, care face UE să fie atât de interesantă, este importanţa practică a acesteia; faptul că ea îşi pune amprenta nu doar asupra unor domenii precum politica şi economia, ci şi asupra cotidianului, cel puţin în ceea ce priveşte viaţa de zi cu zi din statele membre, din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai multe domenii. Exemplară în acest sens este introducerea monedei Euro ca sistem de plată începând cu 1.1.2002! S-a ajuns deja atât de departe încât nu mai putem înţelege sistemul politic individual din cadrul unui stat membru fără să cunoaştem şi elementele care alcătuiesc structura UE. Iar deciziile importante nu se mai iau la nivelul capitalelor ţărilor membre, ci la Bruxelles. 

Un actor internaţional important

UE este un actant important în cadrul politicii internaţionale, de exemplu în ceea ce priveşte negocierile din cadrul WTO (World Trade Organisation, www.wto.org).
 


Exemplu pentru o reglementare de succes a conflictelor

În al treilea rând, UE reprezintă un experiment reuşit în ceea ce priveşte rezolvarea paşnică a conflictelor, un aspect, pe care mai tânăra generaţie pare să-l fi pierdut din vedere. De aceea, trebuie amintit faptul că statele care la această oră se află într-o intensivă relaţie de cooperare, înfiinţând instituţii comune şi aflându-se în posesia unei monede comune, erau cu doar 60 de ani mai înainte duşmani înverşunaţi şi inamici de război! Acest lucru mai înseamnă şi că preocupările noastre cu acest proces de surmontare a stării de război şi de accelerare a cooperării ne pot furniza indicii valoroase pentru estimarea condiţiilor ce stau la baza unei colaborări paşnice.
 

Un obiect cu totul nou

Demn de menţionat este însă şi faptul că UE reprezintă pentru ştiinţele politice un domeniu de cercetare extrem de interesant, care nu încetează să ofere surprize celor ce o studiază. UE se află la limita dintre cercetarea sistemului şi politica internaţională, demonstrând astfel faptul că graniţa dintre aceste două discipline începe să se dizolve.

Schimbările rapide la nivelul cadrului constituţional, precum şi modificarea numărului statelor membre au condus la apariţia unei serii de întrebări deosebit de interesante, de natură mai degrabă teoretică, ca de exemplu: Care sunt forţele motorii care au dus la aceste modificări?; în ce direcţie se îndreaptă aceste modificări?; cum pot fi cuprinse din punct de vedere analitic şi conceptual aceste procese?

[începutul paginii]


Probleme şi elemente necesare pentru o analiză a UE
 

UE ca instituţie inovatoare

Urmând aceste exemple, se impun următoarele întrebări: care sunt elementele absolut necesare unei analize a UE? Care sunt problemele care vin să îngreuneze această analiză? În următoarele trei scheme vă vom atrage atenţia asupra unora din cele mai importante aspecte.



În primul rând ne confruntăm - aşa cum rezultă din prima schemă - cu unele instituţii complet noi, care nu au nimic de a face nici cu instituţii din cadrul statelor naţionale şi nici cu cele cunoscute de noi din politica internaţională. Felul în care aceste instituţii cooperează este, de asemenea, unul fără precedent, ele fiind supuse permanent schimbărilor. Încercarea de a afla o imagine de perspectivă - chiar şi numai pentru acest aspect - este o sarcină extrem de dificilă.
 

UE ca sistem cu nivele multiple

Lucrurile nu se opresc însă aici. Următoarea schemă lasă să se întrevadă faptul că UE nu este o simplă înşiruire de instituţii noi şi necunoscute, ci mai ales un sistem cu nivele multiple, mai exact, cu trei nivele:

bulletNivelul supranaţional cu nou-createle organisme;
bulletNivelul statelor membre, care nu este reprezentat doar de guvernele statelor membre, ci şi de alţi actanţi precum parlamente, asociaţii, partide şi, în fine
bulletNivelul regiunilor.

Aceste trei nivele formează împreună UE, ele stabilesc politica acesteia, precum şi decursul dezvoltării sale. Să ne gândim doar la discuţiile parlamentare cu privire la politica europeană, care joacă un rol central în ţări precum Marea Britanie sau Danemarca. Sau la politica regională şi agrară, imposibil de realizat fără o cooperare a organelor regionale.

[începutul paginii]
 

Cei trei piloni ai UE

Şi aceasta nu este totul, după cum o arată următoarea schemă. Acest sistem complex cu nivele multiple, despre care tocmai v-am vorbit, se desfăşoară la nivelul a trei piloni.


 

Primul pilon: CE

Cel mai important şi mai solid pilon rămâne în continuare Comunitatea Europeană, ale cărei puteri au fost extinse considerabil prin tratatele de la Maastricht, Amsterdam şi de la Nisa. O evoluţie interesantă, despre care vom discuta mai târziu mai pe larg.
 

Al doilea pilon: PESC

Cel de-al doilea pilon, Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) conferă un fundament contractual colaborării interstatale în domeniul politicii externe practicate de la începutul anilor şaptezeci în afara CE — un fundament solid, eminamente interguvernamental, din afara tratatului CE.
 

Al treilea pilon: JAI

În fine, cel de-al treilea pilon este constituit din cooperarea, de asemenea stabilită în afara tratatului CE, a statelor membre ale UE în domeniul justiţiei şi cel al politicii interne. Prin intermediul unor instituţii comune (Consiliu, Comisie, Parlament European, Curtea de Justiţie Europeană), precum şi al unui catalog extensiv de obiective, aceste părţi distincte ale Uniunii sunt angrenate cel puţin parţial. În tot cazul, felul în care sunt luate deciziile, modul în care decurge luarea acestora, precum şi importanţa fiecăreia dintre instituţiile şi actorii implicaţi diferă în mod evident de la un caz la altul.

[începutul paginii]


Despre rezultatele preocupării cu UE

 

Înţelegerea politicii la începutul secolului XXI

După această prezentare scurtă, care sperăm să nu vă fi intimidat, a cerinţelor speciale pe care le presupune o preocupare cu UE, se impune fireşte cu atât mai mult întrebarea, care sunt avantajele de a accepta această provocare intelectuală considerabilă, şi ce se poate câştiga de pe urma acesteia. În primul rând, veţi cunoaşte mai îndeaproape o organizaţie care vă influenţează în mod cert viaţa cotidiană - dacă nu aţi încerca să vă familiarizaţi mai bine cu toate aspectele sale, nu aţi mai reuşi să înţelegeţi nici politica din statul dvs. naţional.

Cum funcţionează guvernele dincolo de statul naţional

Un aspect important este faptul că vă veţi întâlni cu politica în dimensiunea sa instituţională, procedurală şi de conţinut, aşa cum este ea prezentată astăzi din ce în ce mai mult, şi anume fără o delimitare clară între politica "internă" şi cea "externă", caracterizată printr-o împletire strânsă a diferitelor niveluri şi printr-o pronunţată complexitate. Vă veţi întâlni cu noul fenomen al "guvernării dincolo de statul naţional", fenomen disputat încă de ştiinţele politice. Disputat, pentru că prin acesta, graniţele tradiţionale dintre disciplinele care se ocupă cu cercetarea comparată a sistemelor, pe de o parte, şi relaţiile internaţionale, pe de cealaltă, sunt puse sub semnul întrebării. 

Bineînţeles că în acest caz nu este vorba de un fenomen care se limitează doar la UE. Şi în alte domenii funcţionale sau regionale se poate constata o tendinţă sporită de normare a politicii internaţionale, iar cercetarea comparată a sistemelor se vede confruntată cu faptul că statul naţional pare a-şi pierde statutul de centru al procesului de decizie politică şi cel de spaţiu de alocare al valorilor autoritative. Iar acest lucru înseamnă că atunci când supunem Uniunea Europeană analizei noastre vom răzbate dincolo de limitele acesteia, atingând o problematică actuală cu care se confruntă politica (ştiinţele politice) şi un univers care se află într-o perpetuă schimbare.

[Autor: Prof. Dr. Wolfgang Schumann]

... spre Cursul 2: Analiza procesului de integrare (I)

[începutul paginii]

 

Teme Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

     

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.