Serverul Internațional UNESCO pentru Democrație, Pace și Drepturile Omului
 
  Pagina de start D@dalos Pagina de start īn limba romānă Site map Contact  
 

 

Teme:

Drepturile omului/ Personalități / Democrație / Partide / Europa / ONU / Durabilitate / Globalizare / Web 2.0

     

 

Metode:

Pedagogie politică / Metode  / Pedagogie pentru pace                    ///                    Īntrebări, critici, comentarii?

 
 

 Sunteți aici:

D@dalos > Pagina de start īn limba romānă > Uniunea Europeană > Importanța UE

 



Cuprins


Temele manualului online despre UE:

Introducere

Importanța UE

Ce este UE?

Dezvoltarea UE

Instituțiile UE

UE pe internet

 


Importanța
UE

Īn cadrul capitolului de față vom reflecta asupra sistemului politic al UE. De ce trebuie să ne preocupe UE, ce o face īntr-atāt de interesantă și de importantă? Ce probleme apar atunci cānd ne ocupăm cu această structură deosebită?

Primul lucru la care trebuie să ne gāndim este importanța practică extraordinară a acestei instituții: UE nu se manifestă doar īn domeniul politicii și agriculturii, ci influențează viața de zi cu zi a cetățenilor ei īn cele mai diverse domenii de activitate. Un exemplu cāt se poate de relevant īn acest sens este introducerea monedei Euro la 1.1.2002.


 

Lucrurile au evoluat astfel īncāt astăzi nici nu mai putem īnțelege felul īn care funcționează sistemul politic al unui stat membru fără a lua īn calcul și UE. Deciziile importante nu se mai iau doar īn capitalele statelor membre, ci și la Bruxelles, după cum putem vedea și īn tabelul de mai jos.


Evoluția competențelor UE

Legendă tabel:
1 = fără competențe UE
2 = competențe UE limitate
3 = competențe īmpărțile de UE cu statele membre
4 = competențe exclusive ale UE

[sursa: Simon Hix, The Political System of the European Union, Palgrave Macmillan, Basingstoke ș.a. 20052, 20-21]
 

Domenii politice

1950

1957

1968

1993

2007

Piața internă/Dreptul la liberă circulație

Libera circulație a mărfurilor și serviciilor

1

2

3

4

4

Libera circulație a capitalului

1

1

1

4

4

Libera circulație a persoanelor

1

2

3

4

4

Regulile concurenței

1

2

3

4

4

Standarde īn protecția mediului

1

2

2

3

3

(Re-) distribuirea mijloacelor

Politici agrare

1

1

4

4

4

Politici regionale

1

1

1

3

3

Cercetare și dezvoltare

1

1

2

2

2

Politici sociale

1

1

1

2

2

Educație

1

1

1

1

2

Construcția de locuințe

1

1

1

1

1

Politica monetară și fiscală

Stabilirea ratei de dobāndă

1

1

2

3

4

Emisiune monetară

1

1

1

1

4

Stabilirea ratei impozitului pe venit

1

1

1

1

1

Politica internă și juridică

Politici referitoare la imgrație și azil

1

1

1

2

3

Protejarea drepturilor civile

1

1

1

2

3

Poliția și ordinea publică

1

1

1

2

2

Politica externă

Politici īn domeniul comerțului exterior

1

1

3

4

4

Politici īn domeniul apărării

1

1

1

1

2

Asistență pentru dezvoltare

1

1

1

3

3






Extindere: de la 6 la 27 state membre



Cel mai mare spațiu economic al lumii

Īnsemnătatea UE a crescut și datorită faptului că Uniunea a devenit tot mai mare. Dintr-o comunitate care număra inițial doar șase state membre, UE a ajuns, prin valuri de extindere succesive, la cei 27 de membri de astăzi, devenind astfel cel mai mare spațiu economic al lumii. Prin urmare, nu trebuie să ne surprindă faptul că UE s-a transformat īntr-un actor deosebit de important pe scena politică internațională, vezi de exemplu acțiunile UE īn cadrul negocierilor de la WTO (World Trade Organisation, www.wto.org) sau preluarea de către aceasta a misiunilor ONU din Bosnia-Herțegovina și Kosovo.


Extinderea UE pe scurt
 

 

6

Membri fondatori: 1951/1957 Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda

 

9

Extinderea spre nord: 1973 Danemarca, Marea Britanie, Irlanda

 

12

Extinderea spre sud: 1981 Grecia, 1986 Portugalia, Spania

 

15

Extinderea AELS: 1995 Finlanda, Austria, Suedia

 

27

Extinderea spre est: 2004 Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Cehia, Ungaria, Cipru, 2007 Bulgaria, Romānia

 

?

State candidate: Islanda, Croația, Macedonia, Turcia
Potențiali candidați: Albania, Bosnia-Herțegovina, (Kosovo), Muntenegru, Serbia

 






Integrare prin Justiție



Un sistem juridic unic

Ca urmare a deciziilor luate de Curtea Europeană de Justiție īn anii 1960, legislația UE a dobāndit efecte directe și imediate īn statele membre. Astfel, sistemul juridic al UE a devenit unic pe plan internațional. UE datorează multe acestei integrări prin justiție. UE este īnsă și singura organizație internațională care dispune de un parlament ai cărui membri sunt aleși direct de către cetățenii ei (mai multe informații cu privire la particularitățile UE, īn Capitolul "Ce este UE?").





UE este importantă și pentru cetățenii statelor non-UE


Putem recunoaște imediat faptul că UE este foarte importantă pentru cetățenii statelor membre - este de ajuns să deschidem orice ziar (chiar dacă īn ziare apar mai puține informații despre UE decāt s-ar cuveni, avānd īn vedere īnsemnătatea acesteia). Ceea ce nu știm īnsă este că UE joacă un rol important și pentru cetățenii altor state. Acest rol devine evident atunci cānd ne gāndim ce īnseamnă pentru un stat să adere la UE (candidații la aderare sunt, īn acest moment Islanda, Croația, Macedonia și Turcia; candidați potențiali sunt Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Muntenegru și Serbia).

Așa numitele negocieri de aderare presupun, de fapt, adoptarea acquis-ului comunitar de către statele care doresc să se alăture Uniunii. Acest acquis conține īnsă mult peste 80.000 de pagini de legislație UE! Mai mult, acquis-ul nu este negociabil și trebuie preluat de sistemele naționale juridice și administrative. Prin urmare, este evident că statele candidate suferă schimbări importante. La fel de evident este īnsă că, din pricina faptului că acquis-ul devine tot mai mare, procesul de aderare este tot mai anevoios (informații suplimentare privind politica de extindere, pe serverul UE).

UE este, așadar, extrem de importantă atāt pentru cetățenii statelor membre, cāt și pentru cei din statele candidate. Īn plus, trebuie să avem īn vedere și politica de vecinătate a UE. Relațiile cu vecinii din est (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina, Bielorusia) și din sud (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, spațiul palestinian, Siria, Tunisia) sunt tot mai strānse, cu scopul asigurării stabilității īn regiune (informații suplimentare privind politica de vecinătate, pe serverul UE).






Integrarea ca strategie de succes pentru instaurarea păcii



Un exemplu de succes pentru soluționarea conflictelor

Procesul de integrare europeană a fost și un experiment de succes pentru soluționarea conflictelor. Acest aspect este deseori trecut cu vederea mai ales de generația mai tānără. Trebuie reamintit aici faptul că statele care astăzi cooperează mai strāns decāt niciodată, care au pus bazele unor instituții comune și se bucură de beneficiile unei monede unice, au fost, pānă la jumătatea secolului al XX-lea, cei mai īnverșunați dușmani. Iar acest lucru ne poate ajuta ca atunci cānd studiem procesul de trecere de la război la cooperare să descoperim indicii pentru felul īn care se poate afirma o cooperare pacifistă.

Mai trebuie spus și că UE reprezintă un subiect deosebit de atrăgător pentru studiile politice. Studiul UE se află la intersecția dintre studiul sistemelor politice și cel al politicii internaționale, demonstrānd că hotarul dintre aceste două discipline este pe cale să se dizolve.

Atunci cānd vedem cum a evoluat UE și cāt de repede s-a modificat cadrul constituțional și numărul statelor membre, nu putem decāt să ne īntrebăm care au fost forțele motorii de la baza acestor schimbări? Īn ce direcție ne vor duce acestea? Cum pot fi sistematizate aceste procese din punct de vedere analitic și conceptual? Există, așadar, destule motive pentru a studia UE și pentru a īncerca să o īnțelegem.






UE ca instituție nouă



Problemele cu care ne confruntăm cānd ne ocupăm cu studiul UE

Care sunt īnsă problemele care apar atunci cānd dorim să studiem mai īndeaproape UE? De ce este īntr-atāt de dificilă o preocupare cu UE?



Īn primul rānd este vorba de o structură cu totul nouă, care nu are cu nimic de-a face cu cele cunoscute de noi de la nivelul statelor naționale sau din politica internațională. Īn al doilea rānd, instituțiile care o compun cooperează, la rāndul lor, īntr-un fel nemaiīntālnit și, īn plus, se supun unor schimbări permanente. Se īnțelege, așadar, de ce este atāt de greu să ne facem o imagine completă asupra Uniunii.




Sistemul UE cu niveluri multiple


Dar aceasta nu este totul. După cum vom vedea īn imaginea de mai jos, UE nu este formată doar dintr-o serie de instituții noi, necunoscute la nivel național, ci și dintr-un sistem cu trei niveluri diferite. Conjugarea acestora decid politica UE, dar și felul īn care aceasta se va dezvolta pe viitor. Sistemul cu niveluri multiple are efecte īn cele mai diverse domenii politice. Modul īn care sunt luate deciziile, felul īn care sunt acestea puse īn practică, dar și importanța instituțiilor și a actorilor individuali variază puternic īn funcție de domeniul politic vizat.










Guvernarea dincolo de statul național



Rezultatele preocupării cu UE

După această scurtă - și, sperăm noi, nu intimidantă - prezentare a problemelor cu care ne confruntăm atunci cānd studiem UE, trebuie să ne punem īntrebarea care sunt avantajele preocupării cu această instituție?

Īn primul rānd, ne vom familiariza cu o organizație care ne influențează astăzi īntr-o mare măsură viața cotidiană. Fără a ști cum funcționează, nu putem īnțelege politica la nivelul statului nostru național.

Un alt aspect important este dimensiunea instituțională, procedurală și de conținut a politicii, așa cum apare ea astăzi tot mai mult, și anume fără delimitări evidente īntre politica internă și cea externă. Politica din zilele noastre a devenit un angrenaj foarte complex de niveluri diferite. Vom mai īnvăța și despre noul concept al "guvernării dincolo de statul național", un concept īncă problematic īn domeniul științelor politice. Printre altele, caracterul problematic al acestui concept rezultă din faptul că prin separarea tradițională a disciplinelor se pune sub semnul īntrebării cercetarea comparată a sistemelor, pe de o parte, și relațiile internaționale, pe de cealaltă.

Acesta nu este totuși un fenomen care apare exclusiv īn legătură cu UE. Și īn alte domenii funcționale sau cu caracter regional se poate constata o creștere a coeficientului de instituționalizare, iar științele politice se văd confruntate cu faptul că statul național nu mai poate fi considerat un centru decizional incontestabil, care deține singur autoritatea de a distribui funcții și valori. Preocuparea cu UE vă ajută, astfel, să priviți mai īndeaproape și unele aspecte fundamentale și cāt se poate de actuale din domeniul politicii și al științelor politice, īntr-un mediu internațional care se schimbă īn mod dramatic.

... spre Capitolul 2: Ce este UE?


[© Text și imagini: Gesellschaft Agora]
 

 

Sus

Pagina de start D@dalos

Pagina de start īn limba romānă

Site map

Contact

© 1998-2010 D@dalos - Educație politică, educație pentru democrație și drepturile omului, pedagogie pentru pace (un proiect al Pharos e.V.), Web: Agora